Simpatie şi semnificaţie. Înaintea labirintului vertical şi în spatele liniei roşii

   Biblioteca Naţională a României   24 februarie – 21 martie 2017   Vernisaj: vineri, 24 februarie, 18.00 – 21.00

Artişti: Dan Badea, Dragoş Bădiţă, Dragoş Burlacu, Claudiu Ciobanu, Oana Coşug, Marius Crăiţă-Mândră, Raluca Ghideanu, Oana Ionel, Anca Irinciuc, Teodor Moraru, Cristina Nedelea, Maria Pop Timaru, Ramon Sadîc, Justinian Scărlătescu, Diana Tudose, Béla Zoltán
Curator: Anca Verona Mihuleţ
Coordonator: Cristina Nedelea
Organizator: C.J.C Bistriţa-Năsăud
Parteneri: Biblioteca Naţională a României, Uniunea Artiştilor Plastici din România

Reprezentarea cunoaşterii ca încadrare imaginară a lumii sub forma unei imagini stă la fundamentul percepţiei noastre despre istoria umanităţii. Ernst H. Gombrich sau Theodor W. Adorno spre exemplu, au demonstrat prin scrierile lor determinarea istorică şi geografică a artei şi artiştilor, evitând introducerea acestui domeniu într-o condiţie universală, în care coduri de înţelegere pe care noi le folosim astăzi (comparaţia, paralelismul sau repetiţia) nu îşi îndeplinesc funcţia. Condiţia universală a artei şi a gândirii despre artă este un motor pentru modul în care artiştii de astăzi se raportează la ceea ce produc. În câmpul expandat, orice imagine este oglinda unui eveniment desfăşurat sau imaginat, care implică împrumutul masiv din realitate şi contaminarea cu o stare a locului.
Tabăra artistică de la Tescani este găzduită într-o veche casă boierească, fostă reședință a familiei nobiliare Rosetti-Tescanu, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stilul clasic pur. După ce Maruca, moștenitoarea familiei, se căsătorește cu renumitul compozitor român George Enescu, casa devine salonul acestuia. În 1947, conacul este donat de către familie statului român și este transformat în centru cultural. Ulterior, în anii 1980, devine casă memorială a familiei Rosetti -Enescu, iar în 1993, Centrul de Cultură Rosetti Tescanu – George Enescu.
Istoria taberei de la Tescani merge în urmă cu 40 de ani, când un grup de pictori interesaţi de peisaj a început să se reunească acolo, sub coordonarea lui Ilie Boca. De-a lungul timpului, la Tescani au lucrat artişti al căror instrumentar de explorare a peisajului era divers: Horia Bernea, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Octav Grigorescu, Tudor Marinescu, Ileana Micodin, Vlad Micodin, Ioana Panaitescu, Horea Paştina, Theodor Rusu, Ion Stendl sau Vladimir Şetran.
Colonia 21 este un grup artistic format în 2003 de către Dan Badea, Dragoş Burlacu, Marius Crăiţă-Mândră, Anca Irinciuc, Cristina Nedelea şi Justinian Scărlătescu, din ințiativa pictorului Teodor Moraru şi cu spirijinul Fundaţiei Societății de Concerte Bistrița. Începând din 2008, Colonia 21 se reunește vară de vară la Tescani, reprezentând o altă direcţie în felul în care un grup de artişti alege să funcţionalizeze logica unui loc istoric. În fiecare an, Colonia 21 invită la Tescani alţi artişti cu care împart principii comune despre lucrul cu natura. Din 2014, în memoria lui Teodor Moraru şi în spiritul generozităţii acestuia, se acordă o bursă cu acelaşi nume unui artist tânăr, care se integrează automat grupului de la Tescani.
Expoziţia Simpatie şi semnificaţie. Înaintea labirintului vertical şi în spatele liniei roşii propune într-o primă accepţiune un parcurs spaţial radical, în care lucrările celor 16 artişti selectaţi sunt dispuse în mod discursiv, provocând spaţii de tensiune, spaţii de memorie, enclave de idei şi zone de interogare personală. Vizitatorul este aproape supus să se piardă în structura de expunere, fie că alege să citească expoziţia ca pe o poveste, fie că alege să o abordeze ludic. Alăturarea lucrărilor are la bază relaţiile dintre artişti şi limbajul imaginilor, care creează imperceptibil reţele de concepte şi tranzitează reflexiv istoria artei. Într-o a doua accepţiune, expoziţia asigură intrarea în contextul specific artiştilor care recompun peisajul în pictură, desen, fotografie, obiect, instalaţie sau video – o tagmă aparte pentru care reprezentarea se bazează pe relaţia cu obiectul primar al privirii, menţinând la baza expresiei artistice relaţia directă şi de multe ori nemediată cu subiectul.

Mulțumiri speciale: Luminița Gruia (Biblioteca Națională a României)

Vernisajul expoziţiei va fi însoţit de lansarea catalogului „Colonia 21”, apărut la Editura Charmides.